brigantină dex - definiţie, sinonime, conjugare

brigantină

BRIGANTÍNĂ, brigantine, s.f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRIGANTÍN//Ă ~e f. Corabie de dimensiuni mici, prevăzută cu două catarge, cu pânze şi cu o singură punte. /<fr. brigantine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRIGANTÍNĂ s.f. 1. Corabie uşoară, cu două catarge şi o singură punte. 2. Pânză de formă trapezoidală, legată de artimon. [< it. brigantina, fr. brigantine].
(Dicţionar de neologisme)

BRIGANTÍNĂ s. f. 1. navă uşoară cu pânze, cu două catarge. 2. velă trapezoidală arborată, legată de artimon; randă. (< fr. brigantine, it. brigantina)
(Marele dicţionar de neologisme)

brigantínă s. f., g.-d. art brigantínei; pl. brigantíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: br bri brig briga brigan

Cuvinte se termină cu literele: na ina tina ntina antina