briliantin dex - definiţie, sinonime, conjugare

briliantin

BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care străluceşte ca briliantul (1).[Pr.: -li-an-] – Din briliant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRILIANTÍN ~ă (~i, ~e) înv. Care are strălucire de diamant; strălucitor ca diamantul. [Sil. -li-an-] /Din briliant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

briliantín adj. m. (sil. -li-an-), pl. briliantíni; f. sg. briliantínă, pl. briliantíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: br bri bril brili brilia

Cuvinte se termină cu literele: in tin ntin antin iantin