brizant dex - definiţie, sinonime, conjugare

brizant

BRIZÁNT, -Ă, brizanţi, -te, adj., s.m. pl. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conţine un astfel de exploziv. 2. S.m. pl. Valuri care se sparg producând spumă şi care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezenţa unui banc de nisip ori de pietriş. – Din fr. brisant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRIZÁN//T1 ~tă (~ţi, ~te) (despre proiectile, bombe) Care se sparge în multe bucăţi într-un timp scurt (ca urmare a combustiei extrem de rapide); cu proprietatea de a se sparge rapid în multe bucăţi. /<fr. brisant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRIZÁN//T2 ~ţi m. 1) mai ales la pl. Val care se sparge în apropierea ţărmului, producând spumă şi semnalând adâncimea redusă a apei sau prezenţa unui banc. 2) Obstacol de care se sparg valurile, izbindu-se. /<fr. brisant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRIZÁNT, -Ă adj. Care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând gaze sub presiune. // s.m.pl. Valuri care se sparg în apropierea ţărmului, lovindu-se de funduri puţin adânci sau de stânci. ♦ Obstacol, colţ de stâncă de care se izbesc valurile. [< fr. brisant].
(Dicţionar de neologisme)

BRIZÁNT, -Ă I. adj. (despre explozive) care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând faze sub presiune. II. s. m. 1. val care se rostogoleşte şi se sparge în apropierea ţărmului. 2. stâncă submarină de care se izbesc valurile. (< fr. brisant)
(Marele dicţionar de neologisme)

brizánt adj. m., s. m., pl. brizánţi; f. sg. brizántă, pl. brizánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: br bri briz briza brizan

Cuvinte se termină cu literele: nt ant zant izant rizant