brișcar

BRIŞCÁR, brişcari, s.m. Fabricant, negustor sau proprietar de brişti; vizitiu la o brişcă². – Brişcă² + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRIŞCÁR ~i m. înv. 1) Meşter de brişti. 2) Vânzător de brişti. 3) Persoană care mâna caii la o brişcă. /brişcă + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

brişcár s. m., pl. brişcári
(Dicţionar ortografic al limbii române)