brom

BROM s.n. Element chimic lichid, metaloid de culoare roşu-închis, toxic, cu miros neplăcut, pătrunzător, întrebuinţat în industria chimică, farmaceutică etc. – Din fr. brome.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BROM n. Metaloid lichid toxic, de culoare roşie-închisă, cu miros pătrunzător neplăcut, folosit în industria chimică, în farmaceutică şi în fotografie. /<fr. brome
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BROM s.n. Metaloid lichid, roşu-brun, toxic, cu miros neplăcut, întrebuinţat în industria chimică, farmaceutică etc. [< fr. brome, cf. gr. bromos – miros urât].
(Dicţionar de neologisme)

BROM¹ s. n. metaloid lichid, roşu-brun, cu miros înţepător, foarte toxic. (< fr. brome)
(Marele dicţionar de neologisme)

BROM²(O)- elem. „miros fetid”. (< fr. brom/o/-, cf. gr. bromos)
(Marele dicţionar de neologisme)

brom s. n.; simb. Br
(Dicţionar ortografic al limbii române)