bronzaj

BRONZÁJ, bronzaje, s.n. (Rar) Bronzare. – Din fr. bronzage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRONZÁJ s.n. Bronzare. [< fr. bronzage].
(Dicţionar de neologisme)

BRONZÁJ s. n. bronzare. (< fr. bronzaje)
(Marele dicţionar de neologisme)

bronzáj s. n., pl. bronzáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)