brotăcel dex - definiţie, sinonime, conjugare

brotăcel

[Sinonime]
BROTĂCÉL, brotăcei, s.m. 1. Diminutiv al lui brotac; răcănel. 2. (Ornit.; rar) Florinte. – Brotac + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

brotăcel, brotăcei s.m. (dim.) copil mic. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

brotăcél s. m., pl. brotăcéi, art. brotăcéii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BROTĂCÉL s. v. florean, florinte.
(Dicţionar de sinonime)

BROTĂCÉL s. (ZOOL.; Hyla arborea) broatec, brotac, buratic, broască de iarbă, broască verde, (reg.) brotan, racaleţ, racamete, racateţ, răcănel.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: br bro brot brota brotac

Cuvinte se termină cu literele: el cel acel tacel otacel