bruiat dex - definiţie, sinonime, conjugare
BRUIÁ, bruiez, vb. I. Tranz. A perturba recepţia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [Pr.: bru-ia] – Din fr. brouiller.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRUIÁT, -Ă, bruiaţi, -te, adj. (Despre posturi de radioemisie) Perturbat prin zgomote. [Pt.: bru-iat] – V. bruia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BRU//IÁ ~iéz tranz. (recepţia unor emisiuni radiofonice sau a unor semnale electromagnetice) A perturba prin producerea unor semnale parazite cu lungime de undă identică. [Sil. bru-ia] /<fr. brouiller
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRUIÁ vb. I. tr. A perturba recepţionarea undelor electromagnetice. [Pron. bru-ia, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. brouiller].
(Dicţionar de neologisme)

BRUIÁ vb. tr. a perturba o audiţie radiofonică. (< fr. brouiller)
(Marele dicţionar de neologisme)

bruiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. bruiéz, 3 sg. şi pl. bruiáză, 1 pl. bruiém (sil. -iem); conj. prez. 3 sg. şi pl. bruiéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bruiát adj. m. (sil. bru-iat), pl. briáţi; f. sg. bruiátă, pl. bruiáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: br bru brui bruia

Cuvinte se termină cu literele: at iat uiat ruiat