brum dex - definiţie, sinonime, conjugare

brum

BRUM s.n. Perturbaţie care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvenţă joasă, suprapus semnalului util. – Din germ. Brummen.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRUM s. n. zgomot perturbator la ieşirea amplificatoarelor de audiofrecvenţă, datorat alimentării lor de la reţeaua de curent electric alternativ. (< germ. Brummen)
(Marele dicţionar de neologisme)

brum s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: br bru

Cuvinte se termină cu literele: um rum