brusca dex - definiţie, sinonime, conjugare
BRUSC, -Ă, bruşti, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neaşteptate, subit, dintr-o dată. – Din fr. brusque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRUSCÁ, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forţa desfăşurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRU//SC ~scă (~şti, ~şte) şi adverbial 1) Care se produce repede şi pe neaşteptate; fără pregătire prealabilă; neaşteptat; subit. 2) (despre persoane şi despre manifestările lor) Care este fără menajamente; cu brutalitate; brutal. A întrerupe ~ pe cineva. /<fr. brusque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A BRUS//CÁ ~chéz tranz. 1) A trata cu cuvinte aspre; a repezi. 2) (desfăşurarea unor acţiuni) A accelera în mod forţat. /<fr. brusquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRUSC, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Petrecut pe neaşteptate, deodată; precipitat, cu violenţă, neprevăzut. 2. (Rar) Iute, aspru, răstit. [Pl. -uşti, -uşte. / < it. brusco, fr. brusque].
(Dicţionar de neologisme)

BRUSCÁ vb. I. tr. A trata cu violenţă, brutal, aspru; a repezi. ♦ A grăbi, a forţa (o hotărâre, un deznodământ etc.). [< it. bruscare, fr. brusquer].
(Dicţionar de neologisme)

BRUSC, -Ă adj. (şi adv.) care se produce pe neaşteptate; precipitat, subit. (< fr. brusque)
(Marele dicţionar de neologisme)

BRUSCÁ vb. tr. a trata cu violenţă, brutal, aspru; a repezi. ♢ a grăbi, a forţa (o hotărâre, un deznodământ). (< fr. brusquer)
(Marele dicţionar de neologisme)

brusc adj. m., pl. bruşti; f. sg. brúscă, pl. brúşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bruscá vb., ind. prez. 1 sg. bruschéz, 3 sg. şi pl. bruscheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BRUSC adj., adv. 1. adj. v. inopinat. 2. adj. fulgerător, instantaneu, năprasnic, neaşteptat, subit. (O moarte ~.) 3. adj. fulgerător, spontan. (O reacţie ~.) 4. adv. v. deodată.
(Dicţionar de sinonime)

BRUSCÁ vb. 1. (pop. şi fam.) a bruftui, a bruftului, (fig.) a repezi. (El ţi-a vorbit frumos şi tu l-ai ~.) 2. v. maltrata.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Brusc ≠ lent, lin
(Dicţionar de antonime)

A brusca ≠ a menaja
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: br bru brus brusc

Cuvinte se termină cu literele: ca sca usca rusca