bubaline
BUBALÍNĂ, bubaline, s.f. (La pl.) Vite cornute înrudite cu taurinele, cu capul mare, cu coarnele în formă de semilună, cu pielea groasă şi cu părul negru; (şi la sg.) animal care face parte din această specie. – Din fr. bubalines.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUBALÍN//Ă ~e f. 1) la pl. Specie de vite cornute având părul negru, corpul mare şi coarnele în formă de semilună. 2) Animal din această specie. /<fr. bubalines
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BUBALÍNE s.f.pl. (Zool.) Specie de vite cornute înrudite cu taurinele, cuprinzând bivolii. [< fr. bubalines, cf. gr. boubalos – bivol].
(Dicţionar de neologisme)
BUBALÍNE s. f. pl. specie de animale rumegătoare cornute, înrudite cu taurinele: bivolii. (< fr. bubalines)
(Marele dicţionar de neologisme)
bubalínă s. f., g.-d. art. bubalínei; pl. bubalíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUBALÍN//Ă ~e f. 1) la pl. Specie de vite cornute având părul negru, corpul mare şi coarnele în formă de semilună. 2) Animal din această specie. /<fr. bubalines
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BUBALÍNE s. f. pl. specie de animale rumegătoare cornute, înrudite cu taurinele: bivolii. (< fr. bubalines)
(Marele dicţionar de neologisme)
bubalínă s. f., g.-d. art. bubalínei; pl. bubalíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)