bucățea dex - definiţie, sinonime, conjugare
BUCĂŢEÁ, bucăţele, s.f. Bucăţică. – Bucată + suf. -ea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUCĂŢÍ, bucăţesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A îmbucătăţi. – Din bucată.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BUCĂŢ//Í~ésc tranz. (fiinţe sau obiecte) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; a ciopârţi; a ciocârti. /Din bucată
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bucăţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bucăţésc, imperf. 3 sg. bucăţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bucăţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BUCĂŢEÁ s. v. bucăţică, fărâmă, pic.
(Dicţionar de sinonime)

BUCĂŢÍ vb. v. îmbucătăţi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu buc buca bucat bucate

Cuvinte se termină cu literele: ea tea atea catea ucatea