bucățică dex - definiţie, sinonime, conjugare
BUCĂŢEÁ, bucăţele, s.f. Bucăţică. – Bucată + suf. -ea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUCĂŢÍCĂ, bucăţele, s.f. Diminutiv al lui bucată; bucăţea. ♢ Expr. Bucăţică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucăţică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce serveşte (în cantitate mică) de mâncare. ♢ Expr. A-şi da (sau a-şi lua) bucăţica de la gură = a da din puţinul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucăţica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până şi de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bucăţică bună expr. 1. femeie frumoasă / atrăgătoare. 2. femeie de o moralitate îndoielnică. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

bucăţícă/bucăţeá s.f., g.-d. art. bucăţélei; pl. bucăţéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BUCĂŢEÁ s. v. bucăţică, fărâmă, pic.
(Dicţionar de sinonime)

BUCĂŢÍCĂ s. 1. fărâmă, pic, (reg.) bucăcioară, bucăţea, zdreală, (prin Transilv.) mangotă, mangură, (Olt.) scramură, (Olt. şi sudul Transilv.) smicăraie, (Ban.) smicurătură. (O ~ de pâine.) 2. v. sfărâmătură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu buc buca bucat bucati

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica atica catica