budala dex - definiţie, sinonime, conjugare
BUDALÁ s.m. sg. (Turcism înv.) Om prost, nătărău. – Din tc. budala.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

budalá (-le), s.m. – Tont, stupid, prost. – Var. budulac, budulaş. Mr. budală. Tc. budala (Cihac, II, 484; Şeineanu, II, 60; Lokotsch 338; Ronzevalle 61); cf. ngr. μπουντάλας, bg., sb. budala. D. Zamfirescu foloseşte cuvîntul cu sensul de „gras, corpolent”, probabil prin confuzie cu budihală.
(Dicţionarul etimologic român)

BUDÁLĂ s.m. v. budala.
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)

budalá s. f., art. budaláua
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BUDALÁ adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu bud buda budal

Cuvinte se termină cu literele: la ala dala udala