bujor dex - definiţie, sinonime, conjugare

bujor

[Sinonime]
BUJÓR, bujori, s.m. 1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită şi bujor de grădină) are flori mari, roşii, roz sau albe, iar alta (numită şi bujor de câmp) are flori roşii ca sângele (Paeonia). ♢ Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm şi cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, var. romanica). ♦ Fig. Roşeaţă naturală a obrajilor. 2. Compus: bujor-de-munte = smirdar. – Din bg. božur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUJÓR ~i m. 1) Specie de plante erbacee decorative, cultivate pentru florile lor mari roşii, roz sau albe. 2) Floare a acestor plante. ♢ ~-de-munte arbust exotic de munte, cu flori roşii sau roz mirositoare; smirdar; trandafir-de-munte. 3) fig. Copil frumos. Un ~ de fată. 4) fig. Roşeaţă naturală a obrajilor. /<bulg. božur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bujór (-ri), s.m. – Plantă cu flori mari (Paeonia officinalis). – Megl. băjur. Sl. božurŭ (Cihac, II, 32; Mklosich, Lexicon, 35); cf. bg., sb., cr., slov. božur, alb. božjur, mag. bozsarosza. – Der. bujorel, s.m. (Orchis papilionacea; Orchis morio; Amaranthus caudatus; Ranunculus repens; Clavaria botrytis etc.); îmbujora, vb. (a se înroşi, a se aprinde la faţă).
(Dicţionarul etimologic român)

bujór s. m., pl. bujóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BUJÓR s. (BOT.) 1. (Paeonia officinalis) (reg.) rujă, rujioară, ruşioară, (prin Transilv.) băbărujă. 2. bujor românesc (Paeonia peregrina) = (reg.) rujioară.
(Dicţionar de sinonime)

BUJÓR s. v. busuioc roşu, palma-maicii-domnului, poroinic, salep.
(Dicţionar de sinonime)

BUJOR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu buj bujo

Cuvinte se termină cu literele: or jor ujor