bumbăcit dex - definiţie, sinonime, conjugare
BUMBĂCÍ, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vătui1. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUMBĂCÍT s.n. Faptul de a bumbăci; vătuire, bumbăceală. – V. bumbăci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bumbăcit, -ă, bumbăciţi, -te adj. bătut zdravăn. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

bumbăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3pl. bumbăcésc, imperf. 3 sg. bumbăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bumbăceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bumbăcít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BUMBĂCÍ vb. v. snopi, stâlci, vătui.
(Dicţionar de sinonime)

BUMBĂCÍT adj. v. vătuit.
(Dicţionar de sinonime)

BUMBĂCÍT s. v. vătuire, vătuit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu bum bumb bumba bumbac

Cuvinte se termină cu literele: it cit acit bacit mbacit