bunăvoie dex - definiţie, sinonime, conjugare

bunăvoie

BUNĂVÓIE s.f. (În loc adv.) De bunăvoie sau de bunăvoia mea (sau ta etc.) = nesilit de nimeni, din iniţiativă proprie; de la sine, singur. – Bună + voie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUNĂVOÍE f. : De ~ din proprie iniţiativă; nesilit de nimeni; de la sine. [G.-D. bunăvoiei] /bună + voie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

búnă vóie (veselie) s. f., art. bunăvóia, g.-d. art. bunăvóiei
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

*bunăvóie (de ~) loc. adv.
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bunăvóie s. f., art. bunăvóia, g.-d. art. bunăvóiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bu bun buna bunav bunavo

Cuvinte se termină cu literele: ie oie voie avoie navoie