bund

BUND, bunduri, s.n. Asociaţie, confrerie; confederaţie (în Germania şi Elveţia). – Din germ. Bund.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BUND s.n. Asociaţie, confrerie; confederaţie (în Germania şi Elveţia). [Pl. -duri. / < germ. Bund].
(Dicţionar de neologisme)

BUND s. n. asociaţie, confrerie; confederaţie (în Germania şi Elveţia). (< germ. Bund)
(Marele dicţionar de neologisme)

bund s. n., pl. búnduri
(Dicţionar ortografic al limbii române)