bunel
[Sinonime]
BUNÉL, bunei, s.m. (Fam.) Bunic. – Bun + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUNÉ//L ~i m. pop. v. BUNIC. /bun + suf.~el
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
bunél s. m., pl. bunéi, art. bunéii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUNÉL s. v. bunic, tată-mare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUNÉ//L ~i m. pop. v. BUNIC. /bun + suf.~el
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUNÉL s. v. bunic, tată-mare.
(Dicţionar de sinonime)