bungust

bun-gúst (simţ estetic) s. n., art. búnul-gúst (dar: bunul său gust), g.-d. art. búnului-gúst
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bun gúst (gust bun) adj. + s. n. (sarmalele au un ~ de afumătură)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bun-gúst s. n., art. búnul-gúst, g.-d. art. búnului-gúst
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BUN-GÚST s. distincţie, eleganţă, rafinament, (livr. şi fam.) şic. (Îmbrăcat cu ~.)
(Dicţionar de sinonime)