bunăcuviință
[Sinonime]
búnă-cuviínţă (politeţe) (-vi-in-) s. f., art. búna-cuviínţă (dar: buna lui cuviinţă), g.-d. art. búnei-cuviínţe
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
búnă-cuviínţă s. f. (sil. -vi-in-), art. buna-cuviínţă, g.-d. art. búnei-cuviínţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUNĂ-CUVIÍNŢĂ s. decenţă, jenă, maniere (pl.), pudoare, ruşine, sfială, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudiciţie. (Lipsit de ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Bună-cuviinţă ≠ obrăznicie
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
búnă-cuviínţă s. f. (sil. -vi-in-), art. buna-cuviínţă, g.-d. art. búnei-cuviínţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUNĂ-CUVIÍNŢĂ s. decenţă, jenă, maniere (pl.), pudoare, ruşine, sfială, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudiciţie. (Lipsit de ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Bună-cuviinţă ≠ obrăznicie
(Dicţionar de antonime)