bur
[Sinonime]
BUR, -Ă, buri, -e, s.m. şi f. (La pl.) Populaţie în Africa de Sud constituită din urmaşii coloniştilor europeni, în special olandezi, stabiliţi aici în secolul al XVII-lea; (la sg.) persoană care face parte din această populaţie. – Din pronunţarea bur a cuv. engl. boer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bur s. m., adj. m., pl. buri; f. sg. búră, pl. búre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
buri s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUR s. afrikaander. (~ii locuiesc în sudul Africii.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bur s. m., adj. m., pl. buri; f. sg. búră, pl. búre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUR s. afrikaander. (~ii locuiesc în sudul Africii.)
(Dicţionar de sinonime)
Cuvinte care încep cu literele: bu
Cuvinte se termină cu literele: ur