burgrav
BURGRÁV, burgravi, s.m. (În Germania, în evul mediu) Titlu dat conducătorului unui burg; persoană care purta acest titlu. – Din fr. burgrave.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BURGRÁV s.m. (Ist.) Nume dat comandantului unei fortăreţe sau al unui oraş în Germania evului mediu. [< fr. burgrave, cf. germ. Burg – târg, Graf – conte].
(Dicţionar de neologisme)
BURGRÁV s. m. comandant al unui burg în Germania evului mediu. (< fr. bourgrave)
(Marele dicţionar de neologisme)
burgráv s. m., pl. burgrávi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BURGRÁV s.m. (Ist.) Nume dat comandantului unei fortăreţe sau al unui oraş în Germania evului mediu. [< fr. burgrave, cf. germ. Burg – târg, Graf – conte].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
burgráv s. m., pl. burgrávi
(Dicţionar ortografic al limbii române)