burlău

BURLẮU, burlăi, s.m. (Rar) Muscă artificială întrebuinţată ca nadă de către pescari. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

burlău s. m., art. burlăul; pl. burlăi, art. burlăii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: bu bur burl burla

Cuvinte se termină cu literele: au lau rlau urlau