BURLĂCÍ, burlăcesc, vb. IV. Intranz. A duce viaţă de burlac; holtei2. – Din burlac.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A BURLĂC//Í ~ésc intranz. 1) A fi burlac; a holtei. 2) A trăi ca burlacii; a duce viaţă de burlac; a holtei. /Din burlac
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
burlăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. burlăcésc, imperf. 3 sg. burlăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. burlăceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BURLĂCÍ vb. a holtei.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A BURLĂC//Í ~ésc intranz. 1) A fi burlac; a holtei. 2) A trăi ca burlacii; a duce viaţă de burlac; a holtei. /Din burlac
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BURLĂCÍ vb. a holtei.
(Dicţionar de sinonime)