bursă dex - definiţie, sinonime, conjugare

bursă

[Sinonime]
BÚRSĂ1, burse, s.f. Alocaţie bănească (lunară) acordată de stat, de o instituţie etc. unui elev sau unui student, pentru a-şi acoperi cheltuielile de întreţinere în timpul studiilor; întreţinere gratuită acordată de stat, de o instituţie etc. unui elev sau unui student stipendiu. – Din fr. bourse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÚRSĂ2, burse, s.f. Instituţie unde se negociază hârtii de valoare şi valute străine sau unde se desfăşoară tranzacţii de mărfuri. ♢ Expr. A juca la bursă = a cumpăra şi a revinde efecte de bursă2, cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii preţului lor. ♦ Bursă neagră = comerţ clandestin. Bursa muncii = instituţie care înregistrează cererile de lucru şi mijloceşte angajările. – Din fr. bourse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÚRS//Ă1 ~e f. Ajutor bănesc, acordat de stat, de o organizaţie etc. unui elev sau unui student. [G.-D. bursei] /<fr. bourse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BÚRS//Ă2 ~e f. 1) Reuniune periodică a unor persoane pentru a negocia hârtii de valoare şi valute străine sau pentru a încheia tranzacţii de mărfuri. 2) Instituţie unde au loc asemenea reuniuni. ♢ ~ neagră comerţ clandestin. ~a muncii instituţie care înregistrează şomerii şi mijloceşte angajarea lor la lucru. [G.-D. bursei] /<fr. bourse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

búrsă (búrse), s.f. – 1. Instituţie unde se negociază hîrtii de valoare, tranzacţii de mărfuri. – 2. Alocaţie bănească lunară. Fr. bourse. – Der. bursier, s.m.; debursa, vb., din fr. débourser; ramburs, s.n., din vb. următor; rambursa, vb., din fr. rambourser.
(Dicţionarul etimologic român)

BÚRSĂ1 s.f. I. Ajutor bănesc acordat de stat, de o instituţie, de o persoană particulară etc. unui elev sau unui student pentru a se întreţine în timpul studiilor. II. (Med.) Formaţie anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vâscos. ♢ Bursă seroasă = pungă, conţinând sinovie, care se formează în apropierea articulaţiilor. [Pl. -se. / < fr. bourse, cf. lat. bursa, gr. byrsa – sac].
(Dicţionar de neologisme)

BÚRSĂ2 s.f. Instituţie unde se negociază rente de stat, acţiuni, mărfuri căutate foarte mult etc. ♢ Bursă neagră = comerţ clandestin ; bursa muncii = instituţie unde se înregistrează cererile de lucru ale şomerilor pentru a mijloci angajarea. [< fr. bourse, cf. Van der Burse – proprietarul casei în care se adunau negustorii veneţieni la Bruges în sec. XVI].
(Dicţionar de neologisme)

BÚRSĂ1 s. f. 1. alocaţie bănească sau întreţinere gratuită acordată de stat, de o instituţie etc. elevilor, studenţilor merituoşi în timpul şcolarizării. 2. formaţie anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vâscos. o ~ seroasă = pungă conţinând sinovie, în apropierea articulaţiilor. (< fr. bourse)
(Marele dicţionar de neologisme)

BÚRSĂ2 s. f. 1. piaţă capitalistă care funcţionează permanent. 2. unitate specifică economiei de piaţă, unde se negociază şi se încheie tranzacţii privind mărfuri, valori mobiliare, valute şi devize, asigurări etc. o ~ neagră = comerţ clandestin, piaţă ilicită; ă muncii = instituţie unde se înregistrează cererile de lucru ale şomerilor; ~ de valori = bursă unde se negociază titluri de valori. (< fr. bourse)
(Marele dicţionar de neologisme)

búrsă (alocaţie bănească, instituţie) s. f., g.-d. art. búrsei; pl. búrse
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BÚRSĂ s. (înv.) stipendiu. (~ acordată unui student.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bu bur burs

Cuvinte se termină cu literele: sa rsa ursa