bursucară
[Conjugare]
BURSUCÁ, bursúc, vb. I. Refl. (Reg.) A se burzului. – Din bursuc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bursucá vb., ind. prez. 1 sg. bursúc, 3 sg. şi pl. bursúcă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bursucá vb., ind. prez. 1 sg. bursúc, 3 sg. şi pl. bursúcă
(Dicţionar ortografic al limbii române)