bursucei

BURSÚCĂ, bursuce, s.f. Plantă erbacee mică, cu flori violet-închis, aşezate în formă de spic la vârful tulpinii şi fructe capsule (Bartsia alpina). – Din bursuc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BURSUCÉL, bursucei, s.m. Diminutiv al lui bursuc. ♦ Fig. Pui de animal mic şi gras. – Bursuc + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BURSÚ//CĂ ~ce f. Plantă erbacee de înălţime mică, cu flori de culoare violet-închisă, dispuse în spic la vârful tulpinii, şi cu fructe capsule. /Din bursuc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bursúcă (plantă) s. f., g.-d. art. bursúcei; pl. bursúce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bursucél s. m., pl. bursucéi, art. bursucéii
(Dicţionar ortografic al limbii române)