BUTÓN, (1) butoane, s.n., (2) butoni, s.m. 1. S.n. Piesă mică, în formă de disc, care, prin apăsare sau învârtire, asigură un contact electric sau o acţiune mecanică. ♦ Fus legat cu un capăt de corpul unei piese care efectuează o mişcare circulară, situat excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia. 2. S.m. Un fel de nasture mobil din metal, sidef sau alte materiale cu care se încheie gulerele, manşetele etc. ♦ Capsă (1). – Din fr. bouton.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUT//ÓN1 ~oáne n. Piesă de forma unui disc mic, care, fiind apăsat sau învârtit, asigură contactul pentru un circuit electric sau declanşează o acţiune mecanică. /<fr. bouton
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BUTÓN2 ~i m. Piesă vestimentară mică, de obicei rotundă (din metal, sidef, mase plastice etc.), având funcţie decorativă sau servind la asamblarea părţilor îmbrăcămintei (încheierea manşetelor la cămăşile bărbăteşti sau la bluze, a gulerelor etc.). /<fr. bouton
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BUTÓN s.n. 1. Piesă care, prin apăsare, transmite comanda pentru o acţiune mecanică sau electrică. ♦ Fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mişcare circulară, excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia, care serveşte ca legătură de articulaţie într-un mecanism. 2. Mică papulă, bubuliţă pe piele. // s.m. Nasture mobil cu care se încheie gulerul, manşetele etc. ♦ Capsă (1). [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. bouton].
(Dicţionar de neologisme)
BUTÓN I. s. n. 1. piesă care, prin apăsare, transmite o comandă mecanică sau electrică. 2. fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mişcare circulară, excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia, ca legătură de articulaţie într-un mecanism. 3. mică papulă, bubuliţă de piele. II. s. m. 1. nasture mobil. ♢ capsă (1). 2. motiv decorativ, în relief, de forma unei proeminenţe rotunjite. (< fr. bouton)
(Marele dicţionar de neologisme)
butón (nasture) s. m., pl. butóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
butón (comutator) s. n., pl. butoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUTÓN s. capsă. (Un ~ la mănuşă.)
(Dicţionar de sinonime)
BUTOÁNĂ s. v. butoi.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BUT//ÓN1 ~oáne n. Piesă de forma unui disc mic, care, fiind apăsat sau învârtit, asigură contactul pentru un circuit electric sau declanşează o acţiune mecanică. /<fr. bouton
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BUTÓN s.n. 1. Piesă care, prin apăsare, transmite comanda pentru o acţiune mecanică sau electrică. ♦ Fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mişcare circulară, excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia, care serveşte ca legătură de articulaţie într-un mecanism. 2. Mică papulă, bubuliţă pe piele. // s.m. Nasture mobil cu care se încheie gulerul, manşetele etc. ♦ Capsă (1). [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. bouton].
(Dicţionar de neologisme)
BUTÓN I. s. n. 1. piesă care, prin apăsare, transmite o comandă mecanică sau electrică. 2. fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mişcare circulară, excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia, ca legătură de articulaţie într-un mecanism. 3. mică papulă, bubuliţă de piele. II. s. m. 1. nasture mobil. ♢ capsă (1). 2. motiv decorativ, în relief, de forma unei proeminenţe rotunjite. (< fr. bouton)
(Marele dicţionar de neologisme)
butón (nasture) s. m., pl. butóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
butón (comutator) s. n., pl. butoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BUTÓN s. capsă. (Un ~ la mănuşă.)
(Dicţionar de sinonime)
BUTOÁNĂ s. v. butoi.
(Dicţionar de sinonime)