buzer
BÚZER, buzere, s.n. Aparat electric care produce un sunet intermitent caracteristic şi care este folosit în telefonie. – Din engl. buzzer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÚZER s. n. aparat electromagnetic la unele instalaţii telefonice, mijloc de apel şi de transmitere a unor semnale după codul Morse; vibrator. (< engl. buzzer)
(Marele dicţionar de neologisme)
búzer s. n., pl. búzere
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÚZER s. n. aparat electromagnetic la unele instalaţii telefonice, mijloc de apel şi de transmitere a unor semnale după codul Morse; vibrator. (< engl. buzzer)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)