bărdui

BĂRDUÍ, bărduiesc, vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. -Bardă + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BĂRDU//Í ~iésc tranz. rar (lemn sau obiecte de lemn) A lucra cu barda. /Din bardă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bărduí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bărduiésc, imperf.3 sg. bărduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bărduiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BĂRDUÍ vb. (reg.) a bărdăşi.
(Dicţionar de sinonime)