cârâitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

cârâitor

CÂRÂITÓR, -OÁRE, cârâitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care cârâie. 2. S.f. Scârţâitoare cu care se alungă păsările. [Pr.: -râ-i-] – cârâi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

cârâitor, cârâitori s.m. (intl.) bătăuş. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

cârâitór adj. m., (persoană) s. m. (sil. -râ-i-), pl. cârâitóri; f. sg. şi pl. cârâitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cara carai carait

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor aitor raitor