cârcâit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÂRCÂÍ, pers. 3 cấrcâie, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsări) A scoate sunete (neplăcute) caracteristice speciei. – Formaţie onomatopeică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRCÂÍT ~uri n. Sunet caracteristic pe care îl produc unele păsări (în special găinile). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cârcâí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. cârcâie, imperf. 3 sg. cârcâía
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car carc carca carcai

Cuvinte se termină cu literele: it ait cait rcait arcait