cârciumări dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÂRCIUMÁR, cârciumari, s.m. Proprietar de cârciumă. [Var.: crâşmár, (reg.) crăcimár s.m.] – Cârciumă + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRCIUMĂRÍ, cârciumăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă; p. gener. a face negoţ ilicit, nepermis cu ceva. – Din cârciumar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRCIUMÁR ~i m. Persoană care ţine o cârciumă. [Sil. câr-ciu-] /cârciumă + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cârciumár s. m., pl. cârciumári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cârciumărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cârciumărésc, imperf. 3 sg. cârciumăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cârciumăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car carc carci carciu

Cuvinte se termină cu literele: ri ari mari umari iumari