cârciumărit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÂRCIUMĂRÍ, cârciumăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă; p. gener. a face negoţ ilicit, nepermis cu ceva. – Din cârciumar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRCIUMĂRÍT s.n. 1. (Pop.) Faptul de a cârciumări; ocupaţia cârciumarului sau a cârciumăresei. 2. Impozit care era perceput în trecut pe cârciumi. – V. cârciumări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

cârciumărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cârciumărésc, imperf. 3 sg. cârciumăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cârciumăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cârciumărít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca car carc carci carciu

Cuvinte se termină cu literele: it rit arit marit umarit