cârnire dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÂRNÍ, cârnesc, vb. IV. 1. Intranz. (Pop.) A (se) îndrepta în altă direcţie; a (se) întoarce. ♢ Expr. (Tranz.) Îţi cârneşte nasul din loc = miroase extrem de urât. A-şi cârni nasul sau (intranz.) a cârni din nas = a se arăta nemulţumit (strâmbând din nas); a strâmba din nas. ♦ Fig. A reveni asupra celor spuse, hotărâte, a nu mai face ce a spus, ce a hotărât. 2. Tranz. A tăia, a rupe vârful lăstarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. – Din cârn.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRNÍRE, cârniri, s.f. Acţiunea de a cârni. – V. cârni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CÂRN//Í ~ésc 1. intranz v. A CÂRMI.~ din nas a-şi manifesta nemulţumirea (dezaprobarea, dispreţul etc.) printr-o grimasă. 2. tranz. (viţă de vie, tomate, bumbac etc.) A supune unei operaţii de înlăturare a vârfurilor la lăstarii principali sau la ramurile laterale. /Din cârn
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cârní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cârnésc, imperf. 3 sg. cârneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cârneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cârníre s. f., g.-d. art. cârnírii; pl. cârníri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CÂRNÍ vb. v. cârmi, coti, întoarce, vira.
(Dicţionar de sinonime)

CÂRNÍRE s. v. cârmire, cârmit, cotire, cotit, viraj, virare, virat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car carn carni carnir

Cuvinte se termină cu literele: re ire nire rnire arnire