cârpaci dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÂRPÁCI, cârpaci, s.m. Meseriaş care peticeşte, care repară încălţăminte, haine etc. ♦ Meseriaş sau, p. gener. persoană care lucrează prost. – Din bg. kărpač.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRPĂCÍ, cârpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRPÁCI ~ m. 1) Meseriaş care repară obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte. 2) depr. Meseriaş care lucrează rău. /<bulg. kărpaţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A CÂRPĂC//Í ~ésc tranz. 1) (obiecte, haine, încălţăminte etc.) A repara prin aplicarea unor cârpeli; a cârpi; a petici. 2) A face în grabă, superficial. /Din cârpaci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cîrpáci (cârpáci), s.m. – 1. Meseriaş care peticeşte. – 2. Persoană care lucrează prost. – Mr. cîrpaci. Sl. (bg. kurpačĭ, cf. Conev 60; slov. kèrpač). – Der. cîrpăci (var. cîrpoci, cîrpogi), vb. (a petici; a lucra prost); cîrpăceală, cîrpăcie, s.f. (lucru prost făcut); cîrpăcitor, adj. (care peticeşte). Cf. cîrpă, cîrpi.
(Dicţionarul etimologic român)

cârpáci s. m. (sil. -paci), pl. cârpáci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cârpăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cârpăcésc, imperf. 3 sg. cârpăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cârpăceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CÂRPĂCÍ vb. v. petici.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Cârpacimeşter
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car carp carpa carpac

Cuvinte se termină cu literele: ci aci paci rpaci arpaci