cârtiță dex - definiţie, sinonime, conjugare
CẤRTIŢĂ, cârtiţe, s.f. Mic mamifer insectivor, cu ochi mici acoperiţi de o membrană, cu blană neagră, cu labele anterioare adaptate la săpat, care trăieşte în galerii subterane; sobol (Talpa euripaea). - Din bg. kărtica, scr. krtica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÂRTIŢ//Ă ~e f. Mamifer insectivor de talie mică, cu blană neagră preţioasă, cu ochii ascunşi sub o membrană şi labele anterioare adaptate la săpat, care trăieşte în pământ; sobol. [G.-D. cârtiţei] /<bulg. cărtica, sb. krtica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cîrtíţă (cấrtiţe), s.f. – Mic mamifer insectivor, cu blana neagră, sobol (Talpa europea). Sl. (bg. kŭrtica, sb. krtica, cr., slov. kèrtica), din sl. krŭtŭ „cîrtiţă” (Cihac, II, 44; Philippide, Principii, 38; Conev 56). Din rom. vine mag. kertica (Edelspacher 16).
(Dicţionarul etimologic român)

cârtiţă, cârtiţe s.f. 1. spion care acţionează timp îndelungat în serviciul unei agenturi străine. 2. (tox.) informator, denunţător. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

CÂRTÍT adj. v. cârti. [DLRM]
(Alte dicţionare)

cârtiţă s. f., g.-d. art. cârtiţei; pl. cârtiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CÂRTIŢĂ s. (ZOOL.; Talpa europaea) sobol, (reg.) mitorlan, orb, orbeţ, şoarece-chior, (Ban. şi Transilv.) muşuroi, (Ban., Transilv. şi Munt.) şomâc.
(Dicţionar de sinonime)

CÂRTIŢĂ s. v. farcin, morvă, morvă cutanată, răpciugă, scrofulă, scrofuloză.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car cart carti cartit

Cuvinte se termină cu literele: ta ita tita rtita artita