cățelandru dex - definiţie, sinonime, conjugare

cățelandru

CĂŢELÁNDRU, căţelandri, s.m. Căţel (I 1) mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele); căţelan. – Căţel + suf. -andru.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂŢELÁNDR//U ~i m. 1) Căţel de câteva luni. 2) Pui mare de animal sălbatic (asemănător câinelui). /căţel + suf. ~andru
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

căţelándru s. m., art. căţelándrul; pl. căţelándri, art. căţelándrii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca cat cate catel catela

Cuvinte se termină cu literele: ru dru ndru andru landru