căpețea dex - definiţie, sinonime, conjugare

căpețea

[Sinonime]
CĂPEŢEÁ, căpeţele, s.f. Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul şi botul calului şi ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei. [Var.: (reg.) căpiţeá s.f.] – Refăcut din căpeţele (pl. lui căpeţel) + suf. -ea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂPEŢ//EÁ ~éle f. Parte a frâului constând din curelele de care sunt prinse inelele zăbalei. /Din căpeţel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

căpeţeá s. f., art. căpeţeáua, g.-d. art. căpeţélei; pl. căpeţéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CĂPEŢEÁ s. (Transilv.) căpăţan. (~ la frâu.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cap cape capet capete

Cuvinte se termină cu literele: ea tea etea petea apetea