cărunțit dex - definiţie, sinonime, conjugare
CĂRUNŢÍ, cărunţesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A încărunţi. [Var.: căruntá vb. I] – Din cărunt.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂRUNŢÍT, -Ă, cărunţiţi, -te, adj. (Înv.) Încărunţit. – V. cărunţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

cărunţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cărunţésc, imperf. 3 sg. cărunţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cărunţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CĂRUNŢÍ vb. v. încărunţi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca car caru carun carunt

Cuvinte se termină cu literele: it tit ntit untit runtit