cătană dex - definiţie, sinonime, conjugare
CĂTÁNĂ, cătane, s.f. (Înv.) Soldat, ostaş în Austro-Ungaria; p. gener. (reg.) soldat, ostaş. ♢ Loc. adv. În (sau la) cătane = în armată. – Din magh. katona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂTÁN//Ă ~e f. reg. Persoană care îşi îndeplineşte serviciul militar sau care face parte din armată; soldat; ostaş. /<ung. katona
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

catánă (-ne), s.f. – Soldat, recrut. – Var. cătană. Mag. katona (Miklosich, Fremdw., 96; Cihac, II, 488; Gáldi, Dict., 87); cf. sb., cr., tc. katana, pol. katan. – Der. cătănesc, adj. (militar); cătăneşte, adv. (soldăţeşte); cătăni, vb. (a se înrola; a merge la oaste); cătănie, s.f. (serviciu militar); cătănime, s.f. (trupă de soldaţi).
(Dicţionarul etimologic român)

cătánă s. f., g.-d. art. cătánei; pl. cătáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

caţánă, caţáne, s.f. (reg.) bancă sau scaun al catargului la vasele de pescuit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CĂTÁNĂ s. v. militar, ostaş, oştean, soldat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cat cata catan

Cuvinte se termină cu literele: na ana tana atana