cacolalie

CACOLALÍE s.f. (Psih.) Vorbire defectuoasă. [Gen. -iei. / < fr. cacolalie, cf. gr. kakos – rău, lalein – a vorbi].
(Dicţionar de neologisme)

CACOLALÍE s. f. limbaj agramat, neintiligibil, plin de cacofonii. (< fr. cacolalie)
(Marele dicţionar de neologisme)

cacolalíe s. f., g.-d. art. cacolalíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)