caiac dex - definiţie, sinonime, conjugare

caiac

CAIÁC, caiace, s.n. 1. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete, cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. 2. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). 3. Ambarcaţie mică, cu înveliş din piele de focă, folosită de eschimoşi. [Pr.: -ca-iac] – Din fr. kayak.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CAIÁ//C ~ce n. 1) Ambarcaţie pentru o singură persoană, construită din piele şi oase de focă. 2) Luntre sportivă ascuţită la ambele capete, acţionată cu ajutorul padelelor. 3) Sport nautic practicat cu această ambarcaţie. [Sil. ca-iac] /<turc. kayak
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CAIÁC s.n. 1. Ambarcaţie de sport ascuţită la capete şi condusă cu padele. ♢ Caiac canoe = ambarcaţie sportivă cu mai multe posturi de vâslit. ♦ Ramură sportivă practicată cu această ambarcaţie. 2. Barcă de pescuit, originară din Groenlanda, făcută din piei de focă. [Pron. ca-iac, pl. -ce, -curi. / cf. fr. kayak < cuv. eschimos].
(Dicţionar de neologisme)

CAIÁC s. n. 1. barcă din piei de focă la eschimoşi pentru vânătoare şi pescuit. 2. ambarcaţie ascuţită la capete şi condusă cu una sau două padele. ♢ sport nautic care o practică. (< fr. kayak)
(Marele dicţionar de neologisme)

caiác s. n. (sil. -iac), pl. caiáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca cai caia

Cuvinte se termină cu literele: ac iac aiac