calculilor
[Sinonime]
CÁLCUL, (I) calcule, s.n., (II) calculi, s.m. I S.n. 1. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai multor mărimi; socoteală. ♢ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. ♢ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 2. Plan, combinaţie, proiect, apreciere, socoteală. II. S.m. (Med.) Concreţiune de forma unei pietricele, rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice, care se formează în anumite organe interne; piatră. – Din fr. calcul, lat. calculus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CÁLCUL2 ~i m. Concreţiune formată în unele organe interne ale omului ca urmare a depunerii de săruri minerale conţinute în organism; piatră. ~ renal. /<lat. calculus, fr. calcul
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CÁLCUL s.m. Concreţiune pietroasă formată în anumite organe ale omului sau ale animalelor (rinichi, vezică etc.). [Cf. fr. calcul, lat. calculus – pietricică].
(Dicţionar de neologisme)
CÁLCUL I. s.n. 1. ansamblu de operaţii (aritmetice, algebrice etc.) urmărind stabilirea unor mărimi. ♢ capitol al ştiinţelor matematice în care se foloseşte un anumit tip de operaţii. ♢ calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice; calcul logic = operaţie analoagă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (pl.) planuri, combinaţii, socoteli. II. s.m. formaţie calcaroasă care afectează diferite organe animale (rinichi, vezică etc.). (< fr. calcul, lat. calculus)
(Marele dicţionar de neologisme)
cálcul (med.) s. m., pl. cálculi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÁLCUL s. I. 1. (MAT.) socoteală, (înv. şi reg.) socoată, socotinţă, (Transilv. şi Maram.) sămădaş, (înv.) schepsis, seamă, (înv., în Transilv.) comput. (Face un ~ elementar.) 2. (MAT.) calcul statistic v. calculul probabilităţilor; calculul probabilităţilor = calcul statistic, teoria probabilităţilor. 3. v. calculare. 4. (MAT.) v. operaţie. 5. v. evaluare. 6. v. intenţie. II. (MED.) concreţiune, piatră. (~ la rinichi.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CÁLCUL2 ~i m. Concreţiune formată în unele organe interne ale omului ca urmare a depunerii de săruri minerale conţinute în organism; piatră. ~ renal. /<lat. calculus, fr. calcul
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CÁLCUL I. s.n. 1. ansamblu de operaţii (aritmetice, algebrice etc.) urmărind stabilirea unor mărimi. ♢ capitol al ştiinţelor matematice în care se foloseşte un anumit tip de operaţii. ♢ calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice; calcul logic = operaţie analoagă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (pl.) planuri, combinaţii, socoteli. II. s.m. formaţie calcaroasă care afectează diferite organe animale (rinichi, vezică etc.). (< fr. calcul, lat. calculus)
(Marele dicţionar de neologisme)
cálcul (med.) s. m., pl. cálculi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CÁLCUL s. I. 1. (MAT.) socoteală, (înv. şi reg.) socoată, socotinţă, (Transilv. şi Maram.) sămădaş, (înv.) schepsis, seamă, (înv., în Transilv.) comput. (Face un ~ elementar.) 2. (MAT.) calcul statistic v. calculul probabilităţilor; calculul probabilităţilor = calcul statistic, teoria probabilităţilor. 3. v. calculare. 4. (MAT.) v. operaţie. 5. v. evaluare. 6. v. intenţie. II. (MED.) concreţiune, piatră. (~ la rinichi.)
(Dicţionar de sinonime)