calomel
[Sinonime]
CALOMÉL s.n. Clorură de mercur sub forma unei pulberi albe, fine, insolubile în apă, fără gust, fără miros, având acţiune purgativă şi vermifugă; clorură mercuroasă. – Din fr. calomel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CALOMÉL n. Substanţă albă pulverulentă, insolubilă în apă, inodoră, folosită în medicină ca antiseptic şi ca purgativ. /<fr. calomel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CALOMÉL s.n. Clorură de mercur, care se prezintă ca o pulbere albă, folosită ca purgativ şi antiseptic. [< fr. calomel, cf. gr. kalos – frumos, melas – negru].
(Dicţionar de neologisme)
CALOMÉL s. n. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ şi vermifug. (< fr. calomel)
(Marele dicţionar de neologisme)
calomel s.n. sg. purgativ. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
calomél s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CALOMÉL s. (CHIM., FARM.) clorură mercuroasă. (~ul are acţiune purgativă.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CALOMÉL n. Substanţă albă pulverulentă, insolubilă în apă, inodoră, folosită în medicină ca antiseptic şi ca purgativ. /<fr. calomel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CALOMÉL s. n. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ şi vermifug. (< fr. calomel)
(Marele dicţionar de neologisme)
calomel s.n. sg. purgativ. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
calomél s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CALOMÉL s. (CHIM., FARM.) clorură mercuroasă. (~ul are acţiune purgativă.)
(Dicţionar de sinonime)