calomfir

CALOMFÍR calomfiri, s.m. Plantă erbacee perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse şi florile galbene; calapăr (Chrysanthemum balsamita). – Din bg. kalofer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CALOMFÍR ~i m. Plantă erbacee perenă aromatică, având tulpina catifelată, frunze ovale şi flori galbene, cultivată şi în scop decorativ. /<bulg. kalofer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

calomfír (calomfíri), s.m. – Varietate de crizantemă (Tanacetum balsamita). – Var. calonfir, caranfil, calofir, calapăr. – Mr. cărănfil, mr. cărănfile. Gr. ϰαρυάφυλλον sau ngr. ϰαρυοφύλλι, ϰαλάφυλλον; cf. tc., alb. karanfil, bg. kalofer, sb. kaloper, rus. kalufer. Var. reprezintă împrumuturi directe din bg. sau din sb.
(Dicţionarul etimologic român)

calomfír s. m., pl. calomfíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CALOMFÍR s. (BOT.; Chrysanthemum balsamita) (pop.) calapăr, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste.
(Dicţionar de sinonime)