calomniere dex - definiţie, sinonime, conjugare
CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputaţia sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CALOMNIÉRE, calomnieri, s.f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] – V. calomnia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CALOMNI//Á ~éz tranz. A ataca cu calomnii; a vorbi de rău; a defăima; a denigra; a blama; a bârfi; a cleveti; a huli; a ponosi; a ponegri; a detracta. [Sil. -ni-a] /<fr. calomnier, lat. calumniari
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CALOMNIÁ vb. I. tr. A spune calomnii (la adresa cuiva), a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. [Pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. calomnier].
(Dicţionar de neologisme)

CALOMNIÉRE s.f. Acţiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia].
(Dicţionar de neologisme)

CALOMNIÁ vb. tr. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. (< fr. calomnier)
(Marele dicţionar de neologisme)

calomniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. calomniéz, 3 sg. şi pl. calomniáză, 1 pl. calomniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. calomniéze; ger. calomniínd (sil. -ni-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

calomniére s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. calomniérii; pl. calomniéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CALOMNÍA vb. a (se) bârfi, a (se) blama, a (se) cleveti, a (se) defăima, a (se) denigra, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (înv. şi pop.) a (se) ocărî, (pop.) a (se) huli, a (se) năpăstui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (înv.) a (se) balamuţi, a (se) măscări, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. fig.) a (se) încondeia, (pop. fig.) a (se) înnegri. (Îl ~ pe nedrept.)
(Dicţionar de sinonime)

CALOMNIÉRE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (înv. şi reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuţie, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (O ~ ordinară.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ca cal calo calom calomn

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere niere mniere