cameleon dex - definiţie, sinonime, conjugare

cameleon

CAMELEÓN, cameleoni, s.m. 1. Reptilă arboricolă şi insectivoră din regiunile tropicale, cu gheare ca un cleşte, care o ajută să se prindă de copaci, şi cu proprietatea de a-şi schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător (Chamaeleo vulgaris). 2. Fig. Persoană care-şi schimbă purtarea şi convingerile după împrejurări. [Pr.: -le-on] – Din fr. cameléon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CAMELEÓN ~i m. 1) Reptilă arboricolă şi insectivoră din regiunea tropicală, având proprietatea de a-şi schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător. 2) fig. Persoană care îşi schimbă uşor părerile şi convingerile în funcţie de împrejurări. [Sil. -le-on] /<fr. caméléon, lat. camaeleon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cameleón (cameleóni), s.m. – Reptilă arboricolă ce are proprietatea de a-şi schimba culoarea după mediul înconjurător. – Var. (înv.) hameleon. Fr. caméléon. Var. (sec. XVII) din gr. χαμαιλέων (împrumut literar).
(Dicţionarul etimologic român)

CAMELEÓN s.m. 1. Reptilă din regiunile tropicale, care poate să-şi schimbe culoarea pielii după mediul înconjurător. 2. (Fig.; peior.) Om care îşi schimbă convingerile sau felul de a fi cu foarte mare uşurinţă în funcţie de împrejurări. [Pron. -le-on. / < fr. caméléon, cf. gr. chamaileon – leu târâtor].
(Dicţionar de neologisme)

CAMELEÓN s. m. 1. reptilă arboricolă insectivoră din regiunile tropicale, care poate să-şi schimbe culoarea pielii după mediul înconjurător. 2. (fig.) om care îşi schimbă purtarea şi convingerile cu mare uşurinţă. (< fr. caméléon, lat. camaeleon, gr. khamaileon)
(Marele dicţionar de neologisme)

cameleón s. m. (sil. -le-on), pl. cameleóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ca cam came camel camele

Cuvinte se termină cu literele: on eon leon eleon meleon