canapea dex - definiţie, sinonime, conjugare

canapea

CANAPEÁ, canapele, s.f. Mobilă (cu spătar şi cu braţe, uneori capitonată) pe care se şade şi pe care se poate dormi. – Din ngr. kanapés. Cf. fr. c a n a p é, germ. K a n a p e e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CANAP//EÁ ~éle f. Mobilă în formă de pat lung, cu spătar şi cu braţe, de obicei capitonate, pe care se poate şedea sau dormi. [Art. canapeaua; G.-D. canapelei; Sil. -na-pea] /<fr. canapé, germ. Kanapee, ngr. kanapés
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

canapéa (canapéle), s.f. – Sofa. – Var. (Mold.) canape. – Mr. canape. It., fr. canapé (sec. XIX), cf. ngr. ϰαναπές, tc. kanape.
(Dicţionarul etimologic român)

CANAPEÁ s.f. 1. Divan îngust, îmbrăcat în stofă sau în piele, care are de obicei un spătar şi braţe; sofa. 2. Felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam, şuncă, icre etc. [< fr. canapé, cf. germ. Kanapee].
(Dicţionar de neologisme)

CANAPÉA s. f. felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam etc. (< fr. canapé)
(Marele dicţionar de neologisme)

canapeá s. f., art. canapeáua, g.-d. art. canapélei; pl. canapéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

CANAPEÁ s.f. Felie de pâine fără coajă, de grosime şi formă variabile (pătrată, rotundă, triunghiulară), unsă de obicei cu unt, apoi garnisită divers; poate fi servită rece, pâinea fiind prăjită sau nu în prealabil, sau caldă, gratinată după ce a fost garnisită; fr. canapé; germ Canapé.
(Dicţionar gastronomic explicativ)


Cuvinte care încep cu literele: ca can cana canap canape

Cuvinte se termină cu literele: ea pea apea napea anapea